Am lansat site-ul http://cartieriancului.go.ro – un site cu informatii despre Cartierul Iancului din Bucuresti ce include o harta, o galerie foto, datele despre institutiile de invatamant din zona, informatii despre vanzari-cumparari-inchirieri imobile, informatii despre agentii economici din cartier. Proiectul se adresa utilizatorilor de Internet care cautau o informatie utilitara despre zona.

Site-ul, proiect pentru un curs la facultate, umple un gol pe piata online din Romania: in acest moment nu exista un site care sa includa toate aceste informatii, iar click-urile aduse din cautarile google de tip “vremea in cartier iancului”, “cumparari garsoniere”, “adresa magazin x” etc sunt dovada unei nevoi de un site utilitar de acest tip pe piata online.

A.R. S.O. vor sa imbunatateasca proiectul “Cartier Iancului”, creat cu minime cunostinte web in urma cu 2 ani, cu urmatoarele functii: o harta dinamica ce sa includa fotografii cu repere pentru zonele cautate si icon-uri pentru posta, farmacii, statii de autobuz; sediile firmelor sa fie indicate cu logo-uri (iar vizibilitatea lor sa fie mai mica sau mai mare in functie de tipul de abonament pe care acea firma il doreste); posibilitatea gasirii unei locatii pe harta prin cautarea adresei de tip “str X nr Y”; un forum pentru utilizatori; o sectiune cu articole despre posibilitatile de petrecere a timpului liber in aceasta zona.

Ca proiect pilot, vrem sa cream un site de acest tip pentru cartierul Iancului si sa ne extindem treptat pe alte zone, in functie de cerere.

Sustinerea pe termen lung a proiectului va fi bazata pe abonamente (tip publicitate online) cu agentii economici ce vor fi prezenti in baza noastra de date. Costurile principale vor fi: salariile documentaristilor, costurile serviciile de webdesign si webgosting, logistica, promovarea proiectului. Contabilitatea va fi tinuta gratuit de firma X SRL, pentru primele 6 luni.

Public tinta. Ne adresam unor persoane cu venit mediu si mare, cu varsta 25-45 de ani, atat femei cat si barbati. Cei mai multi utilizatori vor fi cei care locuiesc in zona Iancului, zona cotata ca 01 de agentiile imobiliare – locuitorii zonei sunt posesori de automobile si au venituri medii si mari (pretul apartamentelor este ridicat). Utilizatorii nostri sunt deci persoane cu slujbe cu norma intreaga, cu cel putin un automobil in gospodarie, consumatoare de numeroase servicii: noi oferim informatii de tip unde gasesti o spalatorie auto nonstop sau o farmacie, dar si provocam dezbateri despre gradinitele sau scolile de stat sau private din zona.O alta categorie de utilizatori vor fi cei care ar dori sa locuiasca in zona sau care cauta un anumit tip de serviciu: cabinet notarial, gradinita particulara, sala de fitness.

Concurenta: in acest moment nici un site nu ofera informatiile descrise mai sus in acelasi loc.
– Anumite parti din continutul propus de noi sunt acoperite de metropotam.ro (cu mentiunea ca acesta este specializat pe lifestyle si nu se concentreaza pe partea utilitara sau crearea unei comunitati).
– Serviciul http://local.google.com/ oferite de Google nu s-a extins inca in Bucuresti, dar harta pe care o propunem este in acelasi stil ca si pe Local
– sapteseri.ro contine informatii despre posibilitati de petrecere a timpului liber si o harta. Nu contine insa articole.

Ne propunem crearea unei baze de date mult mai solide decat sapteseri.ro, nisa pe care vrem sa o exploata, este formata tocmai din acele afaceri suficient de mari cat sa isi permita sa isi faca publictate, dar prea mici ca sa aiba sediu pe un bulevard central, iar cartierele sunt pline de saloane de infrumusetare, gradinite si agentii imobiliare la etajul X din blocul Y.

Calendarul:

Octombrie – Noiembrie – angajare documentaristi + documentare pe teren;

Noiembrie – contractare firma webdesign si web-building

Noiembrie – Decembrie- achizitionare domeniu .ro si realizarea site-ului; lansare fluturasi “inscrie-te si tu”

Ianuarie – lansarea site-ului; promovare prin bannere

Februarie – schimb de bannere cu alte site-uri.

Buget:

BUGET pe 6 luni

Costuri Suma (EUR) Suma (EUR) 6 luni
Servicii programare si web-design prin firma de servicii 952.0 952.0
Achizitionare domeniu.ro 50.0 50.0
Web hosting 20.0 120.0
Serv intretinere site (lunar) prin firma de servicii 20.0 120.0
Achizitionare active
aparat foto digital 300.0 300.0
imprimanta 200.0 200.0
Documentare
2 persoane angajate pe perioada determinata (1luna) 300.0 300.0
1 salariat permanent 100.0 600.0
Comunicatii
telefon 50.0 300.0
internet 100.0 600.0
Promovare
banner online 500.0 1,000.0
fluturasi 200.0 200.0

Inregistrare firma&Evidenta contabila – –

TOTAL 4,742.0

Evenimentul “Blog vs. Jurnalism” a avut loc la Centrul Cultural American acum doua zile si a reunit aproximativ 50 de persoane interesate de subiectul prospus spre dezbatere. Moderatoare a fost Kathy Kavalec, atasat cultural al Ambasadei SUA.

Cele trei ore de discutii au fost impartite in trei sesiuni:

10:00 – 11:00 “Blogging, Jurnalism si Credibilitate” (Vorbitori: Ioana Avadani, Director Executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent; Alan Elsner, Knight International Press Fellow; Bradut Ulmanu, Director, Start Media).

11:00 – 11:15 – pauza de cafea

11:15 – 12:00 “Blogging – Aspecte Legale si Financiare” (Vorbitori: Cristian Manafu, Consultant Media & Internet, M&C Consult; Bogdan Manolea, Administrator www.legi-internet.ro).

12:00 – 12:15 – pauza de cafea

12:15 – 13:00 “Blogging – Activism Social” *(Vorbitori: Emery Dalesio, Fulbright Professor; Dragos Novac, CEO Krogos Software; Madalina Ionescu, Coordonator Relatii Publice Bucuresti, Asociatia pentru Relatii Comunitare).

Discutiile au fost deschise de un film de 22 de minute produs de ABC “If You Can’t Beat ‘Em, Blog ‘Em”. Materialul a familiarizat participantii cu termenul de blog si a prezentat un exemplu de actiune a unui blogger ce a avut impact social mare: o bloggerita a facut valuri in statul Virginia scriind depre un proiect de lege cu care nu era de acord. Proiectul a fost retras de initiator dupa ce mai multe persoane preluasera pe blogurile lor informatia.

Elocvent pentru discursul Ioanei Avadani cred ca este urmatoarea afirmatie: peste tot in lume s-a constatat ca tinerii nu citesc presa scrisa, isi iau informatia de pe Internet, iar jurnalistii, ca profesionisti, trebuie sa se conformeze si sa o ofere acolo unde este ea ceruta. Blogurile nu pot fi deci ignorate ca fenomen, jurnalistii trebuie sa tina seama ca acest nou instrument de comunicare, dar fara insa a renunta la tehnicile specifice de documentare si selectie a informatiei. Pe blogul ei , a mai spus ea, este destul de “crispata” pentru ca are deprinderi de jurnalist si simte nevoia sa verifice informatii si sa fie obiectiva.

Alan Elsner a dat un exemple in care lipsa standardelor de verificare a informatiei “user-generated” poate avea consecinte grave: sub o identitate falsa (de profesor universitar in SUA) o persoana a modificat articole pe wikipedia, spunand chiar ca garanteaza cu doctoratul sau acuratetea unei informatii (in realitate avea 24 de ani si nici un doctorat).

Bradut Ulmanu a sustinut ca nu se poate pune egal intre bloguri si jurnalism (asa cum pun unii), explicand ca blogurile pot avea teme foarte diverse (bloguri cu poze, cu muzica, texte) si deci nu pot fi etichetate toate la fel.

Cristian Manafu a vorbit despre latura lucrativa a bloggingului: cum si cati bani poti face din bloguri. Vestea trista a fost ca in acest moment nu se fac bani din bloguri in Romania (sau se fac foarte putini), vestea buna a fost insa ca in curand se va investi in aceasta zona, conform datelor pe care le avea de la agentii de publicitate online.

Bogdan Manolea a incercat sa lamureasca participantii cu privire la drepturile de autor pentru textele online. Dupa ce a trecut in revista cateva notiuni elementare despre legislatia in domeniu, Bogdan Manolea a raspuns la cateva intrebari interesante venite din partea Ioanei Avadani: are sanse de castig o firma care isi da in judecata angajatul pentru ca a folosit resursele firmei (aparatura, infromatie) pentru a scrie pe blog? Bogdan Manolea a precizat ca cel mai bine ar fi pentru ambele parti, angajat si angajator, sa se precizeze cat mai precis in contractul de munca aceste situatii si modalitatea de rezolvare. Altfel este greu de spus cine are sanse de castig.

Ultimii vorbitori au amintit de activism social, in sens larg. Au fost amintite atat cazul “red paper clip”, un blog al unui tanar canadian care a oferit o agrafa rosie in schimbul unei case si a obtinut ce si-a propus, cat si RoBlogFest sau Netoo, initiative cu scopul de a crea legaturi si offline, nu numai online, intre bloggeri. Nu s-a discutat despre petitii online.

Prezenti la intalnire au fost bloggeri cunoscuti in comunitate: Catalin Tolontan (desi a stat putin la intalnire), Nihasa, Zoso, Adrian Cristea, Cristina de la Culturavura si… eu. Ca sa cititi mai multe despre eveniment, va invit sa vizitati blogurile pe care au mai aparut relatari si opinii despre eveniment:
Ioana Avadani
Metropotam
Tolo
Vodanet Blog
Zoso
Andressa (blogul meu personal)
Jurnalism Online
Cristian Manafu
Tony Boncev.

In acest text, Spillers spune ca cea mai importanta imbunatatire strategica pe care o putem aduce unui site este sa il facem navigabil intuitiv.

Justificarea acestei recomandari este faptul ca navigarea este similara unui centru de suport care ajuta utilizatorii sa gaseasca ceea ce isi doresc.

Dupa Spiller, crestrea greadului de navigabilitate al designului unui site este cea mai mare provocare pentru majoritatea designerilor. Asta pentru ca un meniu dinamic, cu ferestre care se deschid sau “drop-down” nu face navigarea intuitiva neaparat.

Daca ai o afacere, ar trebui sa stii ca sunt studii care au aratat ca posibilitatea de a naviga cu usurinta un site are impact asupra clientilor: fidelizarii lor, perceperea unui site drept credibil si intentia lor de a se intoarce pe site.

Navigarea ajuta utilizatorii sa:

• sa stie unde sa mearga de pe prima pagina,
• sa stie unde se afla dupa mai multe clickuri,
• cum sa ajunga de pe o pagina pe alta,
• cum sa gaseasca informatii legate de subiect.NN

Navigabilitatea unui site poate creste urmand trei tehnici:

1. analizarea studiilor din trecut (cea mers pana acum);
2. intelegerea studiilor industriale si studiilor academice in domeniul designului sistemelor de navigare;
3. testarea pe utilizatori si aderarea la regulile intelegrii pe Web (rules of cognition).

Spillers este din SUA si are un masterat in domeniul stiintelor cognitive de la Universitatea din Birmiongham [Masters of Science in Cognitive Science from Birmingham University (UK)]. De asemenea, are o experienta practica de peste 10 ani in tehnici de design centrate pe utilizator.

Frank Spillers a lucrat pana acum cu Hewlett-Packard, Key Bank, Daimler-Chrysler, Intel, BankOne, IBM, Four Seasons, The Vanguard Group, Verizon, Four Seasons Hotels si altii.

Spillers este expert in Experience Design si Emotional Design. El a creat o tehnica folosita in cercetarea de teren numita “Arheologie Cognitiva”.

A fost numit “regele usabilitatii” (Internet Magazine) si “guru al usabilitatii paginilor web” (The New York Times). Asta pentru ca a studiat indelung relatia oamenilor cu computerele si a publicat lucrari revolutionare in acest domeni.

Are un doctorat in design de interfata de utilizare si automatica luat la Universitatea din Danemarca (unde a si predat cativa ani) si a lucrat la IBM, Bellcore si Sun Microsystems. Cand Internetul era inca la inceput, Nielsen a anticipat importanta hypetextului in Internet si a publicat “Hypertext and Hypermedia” in 1990. Cartea a fost republicata in 1995 incluzand si informatii despre succesul Internetului.

Mass-media au fost mai ales interesate de studiile lui Nielsen despre usabilitate. Impreuna cu Donald Norman, alt expert in usabilitate, a fondat compania de consultanta “Nielsen Norman Group”.

Nielsen este un personaj controversat. Conform lui Frank Spillers (un alt consultant pe usabilitate), lipsa de popularitate a acestui “guru al usabilitatii” are trei cauze:

1. Isi asuma rolul de guru.
2. Ii lipseste etica profesionala. (de exemplu: nu a marturisit niste conflicte de interese) mari).
3. Pagina sa (useit.com) arata ca una din anul 1997.

Studiul a avut trei etape, primele doua au fost cercetari calitative, iar in ultima s-au format ipoteze confimate sau nu de rezultate.

Primele doua etape

Cele trei caracteristici ale unui text pe Web ce ii cresteau usabilitatea, conform concluziilor studiului, sunt:

• Concizia,
• scanabilitatea si
• obiectivitatea.

Pentru parcurgerea textului, pe utilizatori ii ajuta:

• sublinierile de diverse tipuri; de exemplu: cuvintele subliniate sau ingrosate;
• subtitlurile relevante;
• listele cu gogoloaie; (ca aceasta!)
• ca paragrafele sa aiba o singura idee principala;
• ordonarea informatiei sub forma de piramida inversata;
• concizia.

Stilul simplu si informal este preferat.

Crediblitatea este importanta pentru utilizator si este sugerata de linkuri catre alte siteuri. Pe de alta parte, textele cu iz de marketing (exagerari de tipul “cel mai bun!”) irita utilizatorul.

Utilizatorii au spus ca un site usor de navigat trebuie sa aiba un motor de cautare si ca nu le place sa astepte sa se incarce imagini sau text. Utilizatorilor le place sa rada, dar umorul trebuie folosit cu prudenta.

Ipotezele

1. Cu cat textul este mai scanabil si mai concis, cu atat scade timpul petrecut de utilizator pentru parcurgerea lui.

2. Cu cat textul este mai scanabil si mai concis, cu atat utilizatorul va face mai putine erori.

3. Continutul paginilor concise este mai usor de retinut de utilizator.

4. Structura site-ului este mai usor de retinut daca pagina este scanabila si concisa.

5. Parcurgerea unui text scanabil, obiectiv si obiectiv ofera mai multa satisfactie utilizatorilor decat a textelor lungi si stufoase.

6. Textele obiective, scanabile si concise ofera rezultate bune pentru: timpul de indeplinire a sarcinilor, rata de eroare, memorare, structura site-ului si satisfactia subiectiva.

7. Usabilitatea combinata a primelor 6 ipoteze este mai mare decat a versiunii de control.

Rezultatele au confirmat ipotezele: 1, 2, 3, 4 (partial), 5, 6, 7.

As propune pentru grupa mea un site cu stiri din domeniul business online.

Sectiuni:

• revista presei pe acest domeniu
• tranzactii pe piata online
• publicitate online
• bloguri si bloggeri
• gadgets
• explicare de termeni din domeniu

Mie mi-ar placea sa ma ocup de sectiunea bloguri si bloggeri. As propune cate un reportaj-portret sau interviu-portret pe editie.

Sa propun si un nume pentru publicatie? “Pe fir”!

Ce imi place:

• Meniul este la vedere (in stanga)
• Poti naviga site-ul dupa criteriul temei articolelor  (sunt incadrate in categorii ca social, politic etc)
• Stirea zilei este pe prima pagina scoasa in evidenta prin incadrarea intr-un chenar si alaturarea unei fotografii
• Sub titlul fiecarei stiri poate fi citit si leadul, iar asta ajuta cititorul sa urmeze doar linkurile care il intereseaza
• Partea de opinie este scoasa in evidenta prin background gri si fotografiile autorilor
• Plasarea casutei de cautare sus, in bara de meniu orizontala
• Are bloguri

Ce nu-mi place

• Bannerele sunt obositoare, imi distrag atentia
• Nu reusesc sa inteleg mecanismul prin care sunt ordonate rezultatele unei cautari (pare ordine aleatorie)
• Nu-mi plac niciodata formularile intrebarilor de la “wwwoteaza”

In loc sa folosim un browser sa accesam website-urile de interes pentru noi, informatia ne este trimisa direct noua, utilizatorilor.

Sunt doua jumatati ale sistemului RSS care fac acest lucru posibil:

Prima este “RSS reader”-ul, o unealta numita uneori si agregator, pe care utilizatorul trebuie sa o foloseasca. Acesta este un program ce colecteaza “XML feeds” de pe siteurile compatibile cu RSS si transforma aceste date in text si linkuri pe care utilizatorul le poate folosi dupa plac.

A doua jumatate a sistemului RSS consta in faptul ca un website trebuie sa aiba un “feed” special pentru “RSS reader”. Majoritatea siteurilor de stiri au astfel de sisteme, iar linkurile sunt scoase in evidenta cu un patratel portocaliu pe care scrie “RSS”.

Sunt diverse aplicatii “news reader” ce te pot anunta cand se modifica sau se adauga continut pe un site, ca si cum ai primi un email. Sunt mai multe astfel de programe:
Windows: SharpReader

Web:Bloglines

Mac OS X: NetNewsWire

Si Google are un serviciu cu aceasta functie.

Sursa.